Descriere
Viata si ideile lui Simion Barnutiu
Cu Discursul de la Blaj (2/14 mai 1848) și Programul Național de la Blaj (3/15 mai 1848)
În loc de argument de D.D. Roșca
Ediție îngrijită și Cuvânt-înainte de Vasile Pușcaș
Omagiu editorial la 160 de ani de la nașterea lui G. Bogdan-Duică (n. 2 ianuarie 1866, Brașov – d. 21 septembrie 1934, Brașov), istoric și critic literar, biograful lui Simion Bărnuțiu, profesor universitar, membru titular al Academiei Române.
Volum apărut sub egida partenerilor noștri: Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române, Fundația Transilvania Leaders, Asociația „Simion Bărnuțiu” nr. 6 Cluj-Napoca și Asociația „Steaua Silvană” Zalău.
Pe copertă: Romulus Ladea, Statuia lui Simion Bărnuțiu din Zalău (inaugurată în 1959)
Rămâneți credincioși numelui și limbii voastre. Apărați‑vă ca frații, cu puteri unite, în pace și în răzbel. Vedeți cum ne‑am luptat noi pentru limba și romanitatea noastră: luptați‑vă și voi și le apărați ca lumina ochilor voștri, până ce se va restaura Capitoliul și va trimite la voi senatul și poporul roman pe Traian cu legiunile peste Dunăre, ca să vă încoroneze cu laurul nemuririi pentru constanța și bărbăția voastră.
Dixi et salvavi animam meam. – Simion Bărnuțiu
Simion Bărnuțiu este un caz în care principiul de cercetare indicat ne poate mijloci o înțelegere mai adâncă și o apreciere mai realistă. Eu le voi încerca povestind întâi viața lui S. Bărnuțiu, pentru a arăta ce împrejurări au contribuit la alcătuirea personalității sale; apoi, desfășurând evoluția ideilor sale, pentru a arăta din ce regiuni reale și apropiate (nu „mistice”, nu de „inspirație genială” etc.) s-a ales și s-a închegat în sufletul său acel cald ideal național, din care și astăzi se hrănește, mai ales în Ardeal, spiritul românesc.
G. Bogdan-Duică
Acum o sută de ani, inteligența și sufletul lui Bărnuțiu au fost ochii cei mai departe și mai limpede-văzători pe care neamul nostru îi deschisese spre Europa. Prin lupa măritoare și aproape-aducătoare a inteligenței lui Bărnuțiu a descoperit pentru întâia oară cu luciditate completă acest popor că printre armele sale de luptă poate cea mai tare era aceea spre care întindea mâna fiul de țăran sălăjan: prin oratorul doctrinar din catedrala Blajului, Europa îmbia poporului român de pretutindeni rațiuni universal-omenești în sprijinul unor drepturi și realități naționale.
D.D. Roșca