Descriere

INTELECTUALI EMIGRANTI POLITICI GRECI IN ROMANIA (1949-1982)

Editura Cetatea de Scaun are plăcerea să vă prezinte o nouă apariție editorială de excepție în colecția „Istorie”: INTELECTUALI EMIGRANTI POLITICI GRECI ÎN ROMANIA (1949-1982), semnată de reputatul istoric Apostolos Patelakis. O lucrare fundamentală, un studiu de referință care aduce la lumină o pagină esențială, dar prea puțin cunoscută, din istoria României, a Greciei și a Războiului Rece.

Cui se adresează această carte? Această carte este un must-read pentru:

• Pasionații de istorie: Cei dornici să înțeleagă complexitatea Războiului Civil Grec (1946-1949) și impactul său.
• Iubitorii Greciei: Cei care vor să descopere o altă față a istoriei contemporane elene.
• Cercetători și studenți: Oferă o perspectivă unică asupra fenomenului exilului politic și a relațiilor româno-elene în perioada comunistă, bazată pe documente de arhivă inedite.
• Generația a doua și a treia a emigranților greci: O sursă prețioasă pentru a înțelege parcursul părinților și bunicilor lor.
• Oricine este interesat de destinele umane: O poveste despre traumă, adaptare, idealuri și deziluzii.

Ce veți descoperi în carte:

• Contextul istoric detaliat: De la rezistența anti-nazistă la Războiul Civil Grec, cu luptele fratricide și rolul forțelor externe.
• Drama evacuării copiilor: O analiză obiectivă a controversatei decizii de „salvare” sau „răpire” a zeci de mii de copii greci, mulți dintre ei ajungând în România.
• Viața intelectualilor greci în exil: 30 de micromonografii captivante ale unor scriitori, jurnaliști, artiști, profesori, ingineri și medici, care au trăit și activat în România. Veți afla despre adaptarea lor la o societate nouă, despre provocările impuse de regimul comunist și despre contribuțiile lor culturale.
• Paradoxurile integrării: Procesul prin care comuniștii greci au fost forțați să adere la Partidul Muncitoresc Român și să devină cetățeni români, și impactul acestei decizii.
• Mărturii din arhive: Cartea se bazează pe o cercetare exhaustivă a „dosarelor foștilor membri PCR emigranți politici greci” de la Arhivele Naționale ale României, oferind informații inedite și surprinzătoare.
• O perspectivă obiectivă: Autorul abordează subiectul cu o rigoare documentară și o delicatețe remarcabilă, evitând părtinirea și oferind o imagine echilibrată.

Despre autor – Apostolos Patelakis: Născut în 1951 la Craiova, din părinți greci refugiați politic, Apostolos Patelakis este el însuși o punte culturală româno-elenă. Formarea sa de istoric în România și activitatea ulterioară în Grecia, ca promotor al limbii și culturii române, îl recomandă ca pe cea mai potrivită voce pentru a scrie această poveste. O „voce calmă, echilibrată, care aduce împreună două culturi unite nu doar prin istorie, ci și prin oameni.” (Carmen Theo Făgețeanu).

O lucrare elogiată de specialiști:

Adrian Cioroianu (Prefață): „O pagină din istoria Greciei și, deloc paradoxal, un capitol din istoria României… Oamenii sunt mai puternici decât ideologiile.”

Mihaela Albu (Postfață): „O carte necesară… cea mai importantă «monografie» a vieții intelectualilor comuniști greci emigrați în România. O lucrare de pionierat.”

Mihai Ghițulescu (Revista „Ramuri”): „Cartea lui Apostolos Patelakis este prima care creează o imagine de ansamblu, destul de clară, asupra unei chestiuni în general ignorate.”

Paula Scalcău (istoric): „Cu toată încărcătura emoţională… istoricul Apostolos Patelakis a reuşit să transforme experienţa personală într-o cercetare istorică inedită, zugrăvind, sine ira et studio, cu ajutorul documentelor de arhivă şi a numeroase mărturii orale, un tablou echilibrat, obiectiv.”

Îl cunosc de ani buni pe istoricul Apostolos Patelakis și, dincolo de plăcerea de a-l revedea și de a discuta cu el – un grec vorbind românește nu are cum să nu-ți fie drag! ‒, i-am urmărit cu atenție producția istoriografică tradusă și, în genere, proiectele sale. Proiecte dintre care o bună parte au fost legate de un capitol fascinant din istoria relațiilor contemporane dintre România și Grecia: anume, exilul spre România (și spre alte țări foste cu regim „democrat-popular”) al unor familii de greci cu simpatii comuniste. Și, printr-o pură întâmplare, acest dosar mi-este foarte apropiat – nu numai din interes profesional, ci și printr-o subiectivă poveste de familie.

…Și așa a fost și după 1949, atunci când mii și mii de greci și-au părăsit pământul natal, din credința pentru o ideologie și, desigur, de frica unor pedepse. De precizat că ei nu fugeau de un regim democratic – ci de succesiunea unor autoritarisme & dictaturi prin care Grecia tot avea să treacă. Acești oameni, cu idealismul lor, au ajuns în țări ale Estului satelizat de ruși/sovietici, printre care și România – devenită la final de 1947 republică populară, în lipsa oricare consultări populare. În România, viața grecilor veniți n-a fost deloc simplă; ca și în cazul românilor, regimul nu aștepta de la acești greci numai disciplină și liniște – ci și fidelitate. Există, în acest volum, episoade de o tensiune extremă: luptele interne din interiorul Partidului Comunist Grec (în exil), desigur dirijate de la Moscova, care au dus la înlăturarea incomodului comunist Zahariadis (de către proprii săi tovarăși, în stil stalinist), apoi viața copiilor greci în coloniile din România sau aventurile oficinelor media (presă, editură, post de radio etc.) pe care refugiații greci le-au avut în România (dar nu pentru multă vreme!). Toate aceste episoade oferă o tapiserie de personaje, iluzii, acte de curaj sau de impostură, toate legitimate în numele unui ideal care se îndepărta mai mult cu fiecare zi. Această poveste a exilului grecesc, începută în 1948-’49-’50, adică exact odată cu totala satelizare prosovietică a României, avea să dureze cca. trei decenii, până la sfârșitul anilor ’70 și începutul anilor ’80 (cu unele etape de repatriere, reduse, între timp).

Se poate spune că grecii au, la scara istoriei, o propensiune pentru colonizare, pentru noi orizonturi, pentru despărțiri de propriile țărmuri sau cetăți. Potrivit lui Homer, se pare că Odiseu/Ulise ar fi stat în jur de 20 de ani departe de Itacha familiei sale. Foștii comuniști greci s-au exilat ceva mai mult – în jur de 30 de ani. Dar până la urmă s-au întors, cei în viață, acasă.

Adrian Cioroianu

Cui se adresează această carte? Bineînțeles, tuturor celor care iubesc Grecia, tuturor celor care doresc să cunoască mai multe lucruri despre istoria contemporană a Greciei, precum și despre prezența emigranților politici greci în România. Totodată, urmașilor foștilor emigranți politici greci, care încă mai locuiesc în România (generația a doua și a treia), precum și membrilor Uniunii Elene din România, cu cele 20 de filiale ale sale în toată țara.

Apostolos Patelakis

Făcând abstracție de „iluziile politice”, de utopia care îi anima, mulți dintre intelectualii emigranți greci aflați în exil în țara noastră (majoritatea, de vreme ce PCG aflat în ilegalitate își stabilise sediul, în mod secret, la București) au conviețuit cu populația românească în bună înțelegere.

Pe de altă parte, dezamăgiți și decepționați de comportamentul PCG față de ei, dar și de situația din România, unde aspectele negative erau evidente (chiar dacă nu erau informați și despre felul în care erau tratați intelectualii români, despre urmăririle, persecuțiile și arestările celor care nu se supuneau ideologiei comuniste), emigranții greci au încercat prin toate mijloacele repatrierea.

Au reușit, treptat, însă perioada în care au trăit în România a constituit, firește, atât pentru români – colegi și prieteni – , cât și pentru ei înșiși, o nouă legătură, dincolo de cea creată de-a lungul istoriei.

Apostolos Patelakis, istoric, cercetător neobosit al acestei legături este o dovadă incontestabilă.

Mihaela ALBU